Csire Gabriella: Lumea miturilor persane

Cartea Regilor este o operă de excepție a poeziei epice persane și, totodată, a literaturii universale, alcătuită din 60.000 de distihuri, adică 120.000 de versuri. Firdausi (934-1020 sau 1025) a desăvârșit eforturile predecesorilor și contemporanilor săi, creând o cronică regală care dă viață istoriei străvechi și bogatei lumi legendare a patriei și poporului său. Această operă monumentală, care se întinde de la crearea lumii până la căderea Imperiului Persan, conține și marele capitol pe care îl numim epopeea persană. Epopeea, cu ritmul ei dramatic și zborul poetic, cuprinde epoca regilor mitici – a celor două prime dinastii. Subiectul ei îl constituie luptele pe care eroii de seamă ai epocii le-au purtat împotriva dușmanilor care amenințau țara, a vecinilor turani și a diavolilor care întruchipau răul și viclenia.

În adaptarea concisă a lui Csire Gabriella, acțiunea epopeii, care constă dintr-un lanț lejer de povești cu teme și genuri variate, dar complete în sine, începe cu drama lui Dzsamséd, detronat. Acesta este urmat de povestea domniei terorii și a pedepsirii lui Dahák, cel cu inimă de dragon, adus din Arabia (Regele Șarpe). În fruntea furiei populare care îl înlătură pe tiran se află Káve, fierarul, și Firédún, moștenitorul de drept al tronului. Cu toate acestea, succesorii regelui drept și nobil, cei doi frați mai mari nemulțumiți de moștenirea lor, pun capăt timpurilor de pace. Ei îl ucid pe fratele lor invidiat, dar descendentul lui Íradzs se răzbună pe ei. De atunci, Irán și Túrán sunt în conflict perpetuu (Apusul lui Firédún).

Cele mai strălucitoare pagini ale epopeii sunt legate de faptele eroului eroilor, Rustem. Acest viteaz de o mare putere, comparabil cu Hercule și Toldi Miklós, și credinciosul său tovarăș, calul Rakhs, sunt eroii triumfători ai unor bătălii grele, dueluri și aventuri extraordinare. Să le evidențiem dintre ele ciclul de povești din Mazandaran (Pe tărâmul diavolilor), înfrângerea diavolului ascuns sub forma unui măgar sălbatic (Măgarul ciudat), salvarea viteazului persan Bezhan, capturat în Turan, din închisoarea lui Afrasiab (Inelul lui Rustem), trista victorie a lui Rustem, care a folosit o stratagemă militară renumită, asupra propriului său fiu nerecunoscut (Tată și fiu), duelul dintre tânărul prinț Isfandiyar și Rustem, care îmbătrânește, de care nu ar fi scăpat viu dacă nu l-ar fi ajutat protectorul cu inimă iubitoare al familiei lor, Simurgh, pasărea uriașă pricepută și în medicină (Secretul tamariscului). Acordul final al epopeii este, de asemenea, legat de Rustem. Viteazul invincibil a fost ucis de o intrigă. Abuzând de buna sa credință, propriul său frate vitreg l-a prins în cursă. Împreună cu el au murit și sora sa dragă din suita sa și două sute de viteji înarmați (Groapa săpată).

Frumoasele legende, înrădăcinate în mitologia persană care proclamă eterna luptă dintre Bine și Rău, Adevăr și Minciună, Zi și Noapte – pilonii de susținere ai epopeii – cu locuri minunate, obiecte magice, ființe metamorfice, animale și plante misterioase, își aduc contribuția la luptele eroilor. Ele presară realitatea cu pulberea de aur a poeziei și a basmului. De aceea Firdausi spune despre Cartea Regilor – și noi spunem odată cu el – că: „Din această carte poate trage învățăminte oricine are minte, oricine este gata să descifreze o imagine, o enigmă.”

Dimensiuni: 14x21 cm

Număr de pagină: 192

Carte cu copertă cartonată

Publicarea sa a fost sprijinită de Uniunea Democrată Maghiară din România și de Fundația Communitas.